7 definiții pentru pre- pre


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRE1- Element de compunere însemnând „înainte”, „anterior”, care servește la formarea unor substantive, a unor verbe, a unor adverbe și a unor adjective. – Din fr. pré-.

PRE1- Element de compunere care înseamnă „înainte”, „anterior” și care servește la formarea unor substantive, a unor verbe, a unor adverbe și a unor adjective. – Din fr. pré-.

PRE- Element de compunere însemnînd mai ales «înainte», «anterior», și care servește la formarea unor substantive ca: preîncălzire și a unor adjective ca: prerevoluționar, precapitalist etc.

PRE- Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1. „anterior în timp”, „anterior”, „înainte de”. 2. „anterior în spațiu”, „înainte de”. 3. „Evoluat”, „ridicat”, „eminent”. 4. „Superlativ”, „foarte”, „prea”. [< fr. pré-, cf. lat. prae].

PRE- pref. 1. „anterior” (temporal și spațial). 2. „evoluat”, „ridicat”, „eminent”. 3. „superlativ”. (< fr. pré-, cf. lat. prae)

2) *pre- (lat. prae), pref. care înseamnă „înainte”, ca’n preistorie, prestabilesc. V. ante-.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pre- Pref. verbal care indică repetiția sau insistența. Lat. per-, cf. de ex. săra „a pune sare”, față de a presăra „a împrăștia” sau „a risipi” linge „a da cu limba” față de a prelinge „a picura”. S-a confundat formal cu pre- < lat. prae-, frecvent în formații neologice și mai rar în formații tradiționale, care arată anterioritatea: cf. seară „amurg”, preseară „ajun”. Din cauza asemănării, a substituit uneori pref. sl. prĕ-, cf. pribeag, primejdie, prisacă (Nandriș, R. istorică rom., II, 407; Rosetti, II, 45).

Intrare: pre-
prefix (I7-P)
  • pre

pre- pre

  • 1. Element de compunere însemnând „înainte”, „anterior”, care servește la formarea unor substantive, a unor verbe, a unor adverbe și a unor adjective.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. Element de compunere însemnând „evoluat”, „ridicat”, „eminent”.
    surse: DN
  • 3. Element de compunere însemnând „superlativ”, „foarte”, „prea”.
    surse: DN

etimologie: