9 definiții pentru popoța

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

popoța1 vtr [At: ZANNE, P. I, 625 / Pzi: ez / E: cf împopoțona, împopoța, împupăza, pupăză] (Reg) 1-2 A (se) împopoțona.

popoța2 [At: JIPESCU, O. 57 / Pzi: ez, popoț / E: ctm pop1 + cocoța] 1-2 vtr (Reg) A (se) cocoța. 3 vt (Olt) A incita pe cineva împotriva cuiva.

cocóț și -éz (Munt.), cucúț și -éz (Trans.). gogóț și -éz (Mold. Munt.), gurgúț și -éz (Mold.) și popóț și -éz (Munt.), v. tr. (rudă cu cucă, cucuĭ, gurguĭ, cocuță.El cocoață, să cocoațe). Pun ceva prea sus: a cocoța un pahar pe dulap, (fig.), un calic în capu meseĭ. V. refl. Cocoșu s’a cocoțat pe gard, (fig.), Țiganu pe tron.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POPOȚA vb. v. cățăra, cocoța, ridica, sui, urca.

popoța vb. v. CĂȚĂRA. COCOȚA. RIDICA. SUI. URCA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

popoța1, popoțez, vb. I (reg.) a (se) împopoțona.

popoța2, popoțez, vb. I refl. (reg.) 1. a se cocoța. 2. (despre oameni) a întărâta, a înverșuna, a incita împotriva cuiva.

Intrare: popoța
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • popoța
  • popoțare
  • popoțat
  • popoțatu‑
  • popoțând
  • popoțându‑
singular plural
  • popoțea
  • popoțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • popoțez
(să)
  • popoțez
  • popoțam
  • popoțai
  • popoțasem
a II-a (tu)
  • popoțezi
(să)
  • popoțezi
  • popoțai
  • popoțași
  • popoțaseși
a III-a (el, ea)
  • popoțea
(să)
  • popoțeze
  • popoța
  • popoță
  • popoțase
plural I (noi)
  • popoțăm
(să)
  • popoțăm
  • popoțam
  • popoțarăm
  • popoțaserăm
  • popoțasem
a II-a (voi)
  • popoțați
(să)
  • popoțați
  • popoțați
  • popoțarăți
  • popoțaserăți
  • popoțaseți
a III-a (ei, ele)
  • popoțea
(să)
  • popoțeze
  • popoțau
  • popoța
  • popoțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)