pomărie sf [At: JIPESCU / Pl: (1) ~ii / E: pom + -ărie] 1 (Trs) Livadă. 2 (Pop; csc) Fructe. 3 (Pop; pex; csc) Cantitate mare de fructe. 4 (Pop) Pomicultură (3).

pomăríe¹ f. (d. poamă). Mare cantitate de poame.^[1]

POMĂRIE s. v. livadă, pomet, pomicultură.

pomărie s. v. LIVADĂ. POMET. POMICULTURĂ.

pomăríe, pomării, s.f. Teren cultivat cu pomi fructiferi; livadă: „...păntru ce-s mulți pomi acolo, multă pomărie” (Papahagi, 1925: 316). – Din poamă + suf. -ărie (Scriban, MDA).

pomărie, pomării, s.f. – Livadă; teren cultivat cu pomi fructiferi: „...păntru ce-s mulți pomi acolo, multă pomărie” (Papahagi, 1925: 316). – Din poamă + suf. -ărie (Scriban, MDA).