4 definiții pentru poftit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

poftit1 sn [At: PSALT. 274 / V: poht~ / Pl: ? / E: pofti] (Înv) 1-6 Poftire (1-6).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POFTIT s. v. chef, dispoziție, dorință, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voință, vrere.

poftit s. v. CHEF. DISPOZIȚIE. DORINȚĂ. GUST. PLAC. PLĂCERE. POFTĂ. VOIE. VOINȚĂ. VRERE.

Intrare: poftit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poftit
  • poftitul
  • poftitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • poftit
  • poftitului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pohtit
  • pohtitul
plural
genitiv-dativ singular
  • pohtit
  • pohtitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)