3 definiții pentru podiț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
podiț sn [At: ALR I, 809/26, 850 / Pl: ~e, ~uri / E: pod1 + -iț] 1-4 (Ban; Olt) Podeț1 (4-7).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PODIȚ s. v. poduleț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
podiț s. v. PODULEȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: podiț
podiț substantiv neutru
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)