4 definiții pentru plutărire
Explicative DEX
PLUTĂRI, plutăresc, vb. IV. Intranz. 1. A merge cu pluta1 pe apă. 2. A transporta buștenii pe apă; a practica meseria de plutaș1. – Plută1 + suf. -ări.
A PLUTĂRI ~esc intranz. A practica ocupația de plutaș; a fi plutaș. /plută + suf. ~ări
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
plutări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plutăresc, imperf. 3 sg. plutărea; conj. prez. 3 sg. și pl. plutărească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
PLUTĂRI vb. (reg.) a plutăși. (~ pe Bistrița.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: plutărire
plutărire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
plutări, plutărescverb
-
- Să vînăm, să pescuim, să plutărim. GANE, N. II 34. DLRLC
-
-
etimologie:
- Plută + -ări. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.