opțiuni
  • info

4 definiții pentru plugărel (persoană)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

plugărel1 sm [At: MARIAN, NA., 324 / Pl: ~ei / E: plugar + -el] 1-4 (Pop; șhp) Plugăraș (1-2, 4-5).

PLUGĂREL, plugărei, s. m. Plugăraș (2). Și-și luase bădișorul Tăvala și plugușorul, Cei doisprece bourei Și doisprece plugărei. TEODORESCU, P. P. 148.

PLUGĂREL, plugărei, s. m. (Rar) Plugăraș. – Din plugar + suf. -el.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

plugărel1, plugărei, s.m. (pop.) plugăraș.

Intrare: plugărel (persoană)
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plugărel
  • plugărelul
  • plugărelu‑
plural
  • plugărei
  • plugăreii
genitiv-dativ singular
  • plugărel
  • plugărelului
plural
  • plugărei
  • plugăreilor
vocativ singular
  • plugărelule
  • plugărele
plural
  • plugăreilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plugărel, plugăreisubstantiv masculin

  • 1. Plugăraș. DLRLC
    sinonime: plugăraș
    • format_quote Și-și luase bădișorul Tăvala și plugușorul, Cei doisprece bourei Și doisprece plugărei. TEODORESCU, P. P. 148. DLRLC
etimologie:
  • plugar + sufix -el. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.