8 definiții pentru plăsmuit plăzmuit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLĂSMUÍT, -Ă, plăsmuiți, -te, adj. 1. Creat; inventat, născocit. 2. Falsificat, fals. [Var.: plăzmuít, -ă adj.] – V. plăsmui.

PLĂSMUÍT, -Ă, plăsmuiți, -te, adj. 1. Creat; inventat, născocit. 2. Falsificat, fals. [Var.: plăzmuít, -ă adj.] – V. plăsmui.

plăsmuit, ~ă a [At: (a. 1822) URICARIUL, V, 175/27 / V: ~ăzm~ / Pl: ~iți, ~e / E: plăsmui] 1 Căruia i s-a dat formă. 2 Căruia i s-a dat viață. 3 (Îvr) Concret. 4 (înv; liv) Care nu corespunde unei realități concrete Si: inventat. 5 (înv; liv) Falsificat.

PLĂSMUÍT, -Ă, plăsmuiți, -ie, adj. 1. Creat; inventat, născocit, scornit. La cea mai mică greșeală dregătorească. capul vinovatului se spînzura în poarta curții, cu o țidulă vestitoare a greșalei lui, adevărate sau plăsmuite. NEGRUZZI, S. I 143. 2. Falsificat.

PLĂZMUÍT, -Ă adj. v. plăsmuit.

PLĂZMUÍT, -Ă adj. v. plăsmuit.

plăzmuit, ~ă a vz plăsmuit

PLĂSMUÍRE, plăsmuiri, s. f. Acțiunea de a plăsmui și rezultatul ei. Creație. De aici acea putere, sănătate, liniște, seninătate [a clasicismului antic]; acel firesc și acea identitate între plăsmuirile artistului și ideile lui. GHEREA, ST. CR. II 130. Plăsmuirea minunată a picăturii de apă care. topește piatra și face din ea ce vrea. VLAHUȚĂ, la TDRG. ◊ Fig. Iarna palidă-și arată Plăsmuirile de fum. TOPÎRCEANU, B. 15. 2. Invenție, născocire, închipuire. Sînt visuri frumoase, care poartă, în însăși armonia plăsmuirii lor, legile în virtutea cărora trebuia să se realizeze. VLAHUȚĂ, O. A. II 2S6. Patria e aducerea-aminte de zilele copilăriei... coliba părintească... dragostea mamei... plăsmuirile inimii noastre. RUSSO, O. 31. 3. Falsificare, fals.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLĂSMUÍT adj. 1. v. imaginar. 2. fantezist, imaginar, născocit, (livr.) romanesc. (Personaje ~.) 3. fantasmagoric, v. fantastic. 4. v. mincinos. 5. v. fals.

PLĂSMUIT adj. 1. fictiv, imaginar, imaginat, ireal, închipuit, născocit, nereal, scornit. (O întîmplare ~.) 2. fantezist, imaginar, născocit, (livr.) romanesc. (Personaje ~.) 3. fals, inautentic, inventat, mincinos, născocit, neadevărat, neautentic, neîntemeiat, nereal, scornit, (înv.) mințit, răsuflat, spuriu, (pop. fig.) strîmb. (Afirmații ~; mărturie ~.) 4. contrafăcut, fals, falsificat, neautentic, (înv.) mincinos. (Document ~.)

Intrare: plăsmuit
plăsmuit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plăsmuit
  • plăsmuitul
  • plăsmuitu‑
  • plăsmui
  • plăsmuita
plural
  • plăsmuiți
  • plăsmuiții
  • plăsmuite
  • plăsmuitele
genitiv-dativ singular
  • plăsmuit
  • plăsmuitului
  • plăsmuite
  • plăsmuitei
plural
  • plăsmuiți
  • plăsmuiților
  • plăsmuite
  • plăsmuitelor
vocativ singular
plural
plăzmuit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plăzmuit
  • plăzmuitul
  • plăzmuitu‑
  • plăzmui
  • plăzmuita
plural
  • plăzmuiți
  • plăzmuiții
  • plăzmuite
  • plăzmuitele
genitiv-dativ singular
  • plăzmuit
  • plăzmuitului
  • plăzmuite
  • plăzmuitei
plural
  • plăzmuiți
  • plăzmuiților
  • plăzmuite
  • plăzmuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)