2 definiții pentru plănărit

Explicative DEX

plănărit sn [At: LTR2 / Pl: ? / E: cf plana2] (Trs) Operație de nivelare a cărbunilor în vagoane sau în silozuri.

Arhaisme și regionalisme

plănărit s.n. (reg.) operație de nivelare a cărbunilor în vagoane sau în silozuri.

Intrare: plănărit
plănărit substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plănărit
  • plănăritul
  • plănăritu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • plănărit
  • plănăritului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)