O definiție pentru pistor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
pistórnic și -ólnic, pristórnic și -ólnic n., pl. e (vsl. *pĭestovnikŭ [d. pĭesta, stampilă] de unde s’a făcut pistornic și, supt infl. luĭ pristol, cele-lalte forme. Rus. pest, pisălog, pestóvnik, o plantă echisetacee. Cp. cu ceasornic, țîrcovnic). Sigilu cruciform care se imprimă pe prescurĭ. Un fel de colac (pîne) în formă de cruce. Pristolnic m. O plantă malvacee cu ale căreĭ fructe se înseamnă prescurile (Abutilon Avicennae). – Și priscornic (infl. de prescură) și pistor, n., pl. oare.
Intrare: pistor
pistor substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)