3 definiții pentru piperare
Explicative DEX
PIPERA, piperez, vb. I. Tranz. A pune piper (1) sau, p. ext., alte condimente (iuți) în mâncare. ♦ (Rar) A ustura, a pișca (în urma consumării unui aliment puternic condimentat). [Var.: pipăra vb. I] – Din piper.
A PIPERA ~ez tranz. 1) (mâncăruri, alimente) A condimenta cu piper; a drege cu piper. 2) reg. (produs alimentar) A trata cu ardei (pentru a da gust iute); a ardeia; a iuți. /Din piper
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
pipera vb., ind. prez. 1 sg. piperez, 3 sg. și pl. piperează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: piperare
piperare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
pipera, piperezverb
-
- 1.1. A ustura, a pișca (în urma consumării unui aliment puternic condimentat). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pipărușul pipără. PĂSCULESCU, L. P. 96. DLRLC
-
-
etimologie:
- piper DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.