opțiuni
3 definiții pentru pioncăi

Explicative DEX

pioncăi [At: UDRESCU, GL. / V: pior~ / Pzi: pioncăi, ~esc / E: pionc + -ăi] (Mun) 1 vi (D. curci) A pioncăni (1). 2 vi (Pan; d. oameni) A pioci (1). 3-11 vri A (se) pioncăni (3-11). corectat(ă)

piorcăi v vz pioncăi

Arhaisme și regionalisme

pioncăi, pioncăi și pioncăiesc, vb. IV (reg.) 1. (despre curci) a pioncăni. 2. (despre oameni) a vorbi cu voce cu subțire, pițigăială. 3. a vorbi încet, slab, stins, a pioci. 4. a slăbi, a se topi (de boală sau bătrânețe); a deveni moale, fără putere. 5. a merge, a se deplasa greu. 6. a nu mai vedea bine. 7. a (se) mocoși, a (se) mocăi.

Intrare: pioncăi
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pioncăi
  • pioncăire
  • pioncăit
  • pioncăitu‑
  • pioncăind
  • pioncăindu‑
 singular plural
  • pioncăie
  • pioncăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pioncăi
 (să)
  • pioncăi
  • pioncăiam
  • pioncăii
  • pioncăisem
a II-a (tu)
  • pioncăi
 (să)
  • pioncăi
  • pioncăiai
  • pioncăiși
  • pioncăiseși
a III-a (el, ea)
  • pioncăie
 (să)
  • pioncăie
  • pioncăia
  • pioncăi
  • pioncăise
plural I (noi)
  • pioncăim
 (să)
  • pioncăim
  • pioncăiam
  • pioncăirăm
  • pioncăiserăm
  • pioncăisem
a II-a (voi)
  • pioncăiți
 (să)
  • pioncăiți
  • pioncăiați
  • pioncăirăți
  • pioncăiserăți
  • pioncăiseți
a III-a (ei, ele)
  • pioncăie
 (să)
  • pioncăie
  • pioncăiau
  • pioncăiră
  • pioncăiseră
piorcăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)