pihă sf [At: KLEIN, D. / V: pilhă / Pl: ~he / E: mg pihe] 1 (Trs) Puf de pasăre. 2 (Csc) Puf în barbă. 3 (Reg) Scamă.

pilhă² sf vz pihă

PIHĂ s. v. fulg, puf.

pihă s. v. FULG. PUF.

pihă, pihe, s.f. (reg.) 1. fulg, puf (de pasăre). 2. scamă.

píhă, pihe, (șpihă), s.f. (reg.) 1. Puf (de pasăre). 2. Scamă. 3. Păr rar. – Din magh. pihe „scamă” (MDA).

pihă, pihe, s.f. – (reg.) 1. Puf (de pasăre). 2. Scamă. – Din magh. pihe „scamă” (MDA).

pihă, pihe, s.f. – Puf (de pasăre), scamă. – Din magh. pihe „scamă”.