3 definiții pentru pică (obiect)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
pică2 sf [At: BARIȚIU, P. A. II, 454 / Pl: pice / E: ger Pike] 1 (Înv) Lance. 2 (Buc) Unealtă cu care se cojesc copacii tăiați.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+pică1 (lance; unealtă) (înv., reg.) s. f., g.-d. art. picei; pl. pice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pică3, pice, s.f. 1. (înv.) lance. 2. (reg.) unealtă cu care se cojesc copacii tăiați.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pică (obiect)
pică2 (pl. -e) substantiv feminin
| substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||