4 definiții pentru picuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PICUI, picuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A picura (2). – Pic1 + suf. -ui.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

picui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. picuiesc, imperf. 3 sg. picuia; conj. prez. 3 sg. și pl. picuiască

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

picui1, picuie, vb. IV (reg.) 1. vârf ascuțit, pisc. 2. (în forma păcui) mică insulă aluvionară în apele Dunării. 3. piatră din care se face cutea (gresia) pentru ascuțit coasa.

picui2, picuiesc, vb. IV (reg.) 1. a picura. 2. a moțăi, a dormita, a picoti.

Intrare: picuire
picuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • picuire
  • picuirea
plural
  • picuiri
  • picuirile
genitiv-dativ singular
  • picuiri
  • picuirii
plural
  • picuiri
  • picuirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

picui, picuiescverb

  • 1. regional A picura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: picura
    • format_quote figurat Niște zgomote ciudate îi picuiau pe lîngă ureche. POPA, V. 12. DLRLC
etimologie:
  • Pic + sufix -ui. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.