pețc sn [At: POPOVICI-BĂNĂȚEANU, V. M. 45 / V: bețc, petc, peț (Pl: pețe), pețic / Pl: ~uri / E: mg pecek] (Ban; Trs) Drug de lemn pe care, în tăbăcărie, se întind pieile pentru a fi uscate.

petc sn vz pețc

peț sn vz pețc

pețic sn vz pețc

pețc, pețcuri, s.n. (reg.) drug de lemn pe care se pun pieile la uscat în tăbăcărie.