petrecut, ~ă [At: AMIRAS, ap. LET. III, 167/11 / V: (reg) pest~ / Pl: ~uți, ~e / E: petrece] 1 a (Îrg; în construcții cu valoare de superlativ, udp „de”, „cu”) Care a trecut peste o anumită limită. 2 a Care a depășit un anumit stadiu. 3 a (Trs; îs) ~ de minte sau ~ de simțiri Căruia i s-a făcut rău, pierzându-și cunoștința Si: amețit, leșinat. 4 a (Îas) Care delirează Si: zăpăcit. 5 a (Rar; îas) Distrat, neatent la cele din jur. 6 sf Termen injurios la adresa unei femei. 7 a (Reg; d. mărfuri) Vândut.

pestrecut, ~ă a vz petrecut corectat(ă)

petréc, -út, a -éce v. tr. (lat. per, pe, pin, și traicere, a trece. V. trec). Trec, duc: a petrece ața pin urechea aculuĭ. Întovărășesc, însoțesc, acompaniez, escortez, conduc: l-a petrecut pînă la pod. Desfac, vînd: marfa mea e petrecută (CL. 1910, 75). V. intr. Trec timpu, trăĭesc: a petrecut mult în Francia. Vechĭ. Trăĭesc, îmĭ încheĭ vĭața, mor (N. Cost.). Mă amuzez, mă distrez; am petrecut bine aseară la teatru. V. refl. Mă întîmplu: asta s’a petrecut ĭerĭ. Mă consum, mă întrebuințez, mă trec: la bucătărie se petrec multe lemne. Trec pin vĭață, mor (N. Cost. 2, 33).

PETRECUT adj. v. inconștient, leșinat.

petrecut adj. v. INCONȘTIENT. LEȘINAT.

petrecut, petrecută, adj. 1. (înv. și reg.) care a trecut peste o anumită limită, care a depășit un anumit stadiu. 2. căruia i s-a făcut rău; leșinat, zăpăcit; care delirează. 3. distrat, transportat. 4. sfârșit, trecut, consumat. 5. (despre mărfuri) vândut, desfăcut.