opțiuni
  • info

7 definiții pentru personificat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERSONIFICAT, -Ă, personificați, -te, adj. 1. (Despre lucruri, animale sau fenomene din natură) Care este reprezentat sub înfățișarea sau cu însușirile unei persoane (1). 2. Care exemplifică (prin persoana sa) o calitate, un anumit caracter, un defect pe care îl posedă în cel mai înalt grad. – V. personifica.

PERSONIFICAT, -Ă, personificați, -te, adj. 1. (Despre lucruri, animale sau fenomene din natură) Care este reprezentat sub înfățișarea sau cu însușirile unei persoane (1). 2. Care exemplifică (prin persoana sa) o calitate, un anumit caracter, un defect pe care îl posedă în cel mai înalt grad. – V. personifica.

personificat, ~ă a [At: VASICI, M. II, 88/29 / Pl: ~ați, ~e / E: personifica] 1 (D. lucruri, animale sau fenomene din natură) Care e reprezentat sub înfățișarea sau cu însușirile unei persoane (1). 2 Care exemplifică prin persoana sa o calitate, un anumit caracter, un defect pe care îl are în grad înalt.

PERSONIFICAT, -Ă, personificați, -te, adj. 1. (Despre lucruri, animale, fenomene) Căruia i se atribuie însușiri omenești. 2. Întruchipat, incarnat. Biata fată este bunătatea personificată. TOPÎRCEANU, P. 234. Dragă duducă, fetița este virtutea personificată. BOLINTINEANU, O. 393. Acest bărbat, în scurta lui viață, cîștigase numele de cinstit și drept într-atîta, încît era de ajuns a-l pomeni pentru a arăta probitatea personificată. NEGRUZZI, S. I 244.

personificat a. 1. transformat în persoană: justiția personificată; 2. se zice despre o persoană ce posedă în grad înalt calități sau defecte: bunătate, prostie personificată.

*personificát, -ă adj. (d. personific). Prefăcut în persoană, reprezentat ca persoană: justiția personificată. Realizat, întrunit într’o singură persoană: acest om e bunătatea (saŭ răutatea) personificată.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PERSONIFICAT adj. incarnat, întruchipat, întrupat. (O lichea ~.)

PERSONIFICAT adj. incarnat, întruchipat, întrupat.

Intrare: personificat
personificat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • personificat
  • personificatul
  • personificatu‑
  • personificată
  • personificata
plural
  • personificați
  • personificații
  • personificate
  • personificatele
genitiv-dativ singular
  • personificat
  • personificatului
  • personificate
  • personificatei
plural
  • personificați
  • personificaților
  • personificate
  • personificatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

personificat, personificatăadjectiv

  • 1. (Despre lucruri, animale sau fenomene din natură) Care este reprezentat sub înfățișarea sau cu însușirile unei persoane. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Care exemplifică (prin persoana sa) o calitate, un anumit caracter, un defect pe care îl posedă în cel mai înalt grad. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: incarnat întruchipat întrupat
    • format_quote Biata fată este bunătatea personificată. TOPÎRCEANU, P. 234. DLRLC
    • format_quote Dragă duducă, fetița este virtutea personificată. BOLINTINEANU, O. 393. DLRLC
    • format_quote Acest bărbat, în scurta lui viață, cîștigase numele de cinstit și drept într-atîta, încît era de ajuns a-l pomeni pentru a arăta probitatea personificată. NEGRUZZI, S. I 244. DLRLC
etimologie:
  • vezi personifica DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.