pérsică (est) și pĭérsică (vest) f., pl. e și ĭ (lat. pĕrsĭca, it. pesca, [Urbino, Cors. pérsika], pv. persega, presega, fr. pêche, sp. péjego, prisco, pg. pecego. D. rom. vine rut. pérsik. V. perjă). Fructu persiculuĭ. (Persicele-s maĭ marĭ de cît caisele, aŭ carnea roșie violetă acoperită de un fel de puf, ĭar sîmburele brăzdat și foarte dur. Sînt și varietățĭ maĭ micĭ, galbene).