PELTO- „scut”. ◊ gr. pelte „scut, pavăză” > fr. pelto-, engl. id. > rom. pelto-. □ ~ceras (v. -ceras), s. m., amonit din jurasic, cu cochilie evolută și larg ombilicată, cu coaste bifurcate în regiunea ventrală; ~for (v. -for), adj., (despre licheni) care poartă apoteciu în formă de scut; ~id (v. -id), adj., în formă de scut.