pátra (a), V. patrulea (al).

patrulea, ~ra [At: CORESI, EV. 262 / V: (îvp) ~rălea, ~râlea, patru, patrul / E: patru¹ + -lea] (Cu arp „al”, „a”) 1-2 no, a (Număr) care se află între al treilea și al cincilea. 3 smf Obiect care ocupă locul patru¹ (1) într-un șir. 4 sm (Îe) A fi al ~ A nu-i fi dorită prezența. 5 a (Îcs) A ~ra parte Care reprezintă cu aproximație una din porțiunile rezultate în urma împărțirii întregului în sferturi. 6 a (Îlav) A ~ra oară În mod repetat de patru¹ (1) ori.

pátrulea (al), a pátra num. ordinal (ea dift.). Care vine după al treilea: rîndu al patrulea, clasa a patra.