4 definiții pentru paștere păștere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

paștere sf [At: LB / V: (reg) păș~ / E: paște3] 1 Alimentare a animalelor erbivore la pășune Si: păscut1 (1), pășunat, (rar) pășunare, (îrg) pășune, (reg) păscare, pășuneală. 2 (Pan; înv) Culegere. 3 (Pan; înv) Procurare. 4 (Pex) Hrănire. 5-6 (Fig) (Întreținere sau) dezvoltare a unor stări sufletești, facultăți psihice etc. Si: păscut1(5-6). 7 Apogeu al unor stări sufletești, facultăți psihice etc. Si: păscut1 (7). 8 (Înv) Roadere de către viermi, boli Si: păscut1 (8). 9 (Înv) Distrugere provocată de viermi, boli Si: păscut1 (9). 10 Pierdere a cinstei Si: păscut1 (10). 11 (Îvr) Rătăcire a drumului Si: păscut1 (11). 12 (Reg) Tocire a părului Si: păscut1 (12). 13 (Reg) Tundere a părului Si: păscut1 (13). 14 Folosire a unui teren ca loc de pășune Si: păscut1 (14). 15 Însoțire a unor animale erbivore de către păstor pentru a paște (1) Si: păscut1 (15). 16 (Bis; înv) Activitate a duhovnicului Si: păscut1 (16). 17 (Fig; rar) Noroc neașteptat Si: păscut1 (17). 18 (Fig) Primejdie amenințătoare Si: păscut1 (18). 19 (Fig) Dușmănire a cuiva Si: păscut1 (19).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PÁȘTERE s. v. păscut, pășunare, pășunat.

paștere s. v. PĂSCUT. PĂȘUNARE. PĂȘUNAT.

Intrare: paștere
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paștere
  • pașterea
plural
  • pașteri
  • pașterile
genitiv-dativ singular
  • pașteri
  • pașterii
plural
  • pașteri
  • pașterilor
vocativ singular
plural
păștere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.