5 definiții pentru pălăvrit
Explicative DEX
pălăvrit1 sn [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~uri / E: pălăvri] 1 (Reg) Pălăvrăgeală (1). 2 (Mun) Cicălire.
pălăvrit2, ~ă smf, a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: pălăvri[1]] 1-2 Pălăvrăgit (1-2). corectat(ă)
- În original incorect tipărit: E: pălăvi — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
PĂLĂVRIT s. v. flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuție, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie, vorbărie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pălăvrit s. v. FLECĂREALĂ. FLECĂRIE. FLECĂRIRE. FLECĂRIT. LIMBUȚIE. PĂLĂVRĂGEALĂ. PĂLĂVRĂGIRE. PĂLĂVRĂGIT. SPOROVĂIALĂ. SPOROVĂIRE. SPOROVĂIT. TĂIFĂSUIALĂ. TĂIFĂSUIRE. TĂIFĂSUIT. TRĂNCĂNEALĂ. TRĂNCĂNIT. VORBĂRAIE. VORBĂRIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
pălăvrit2, -ă, adj. (reg.) pălăvrăgit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pălăvrit
pălăvrit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)