2 definiții pentru pălătuire
Explicative DEX
PĂLĂTUI, pălătuiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A locui, a viețui. În coliba aceea, pălătuia un unchiaș și-o babă. PAMFILE, A. R. 253.
PĂLĂTUI, pălătuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A locui, a viețui.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: pălătuire
pălătuire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
pălătui, pălătuiescverb
-
- În coliba aceea, pălătuia un unchiaș și-o babă. PAMFILE, A. R. 253. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.