4 definiții pentru păciuire

Explicative DEX

păciuire sf [At: (a. 1761) IORGA, S. D. XII, 73 / Pl: ~ri / E: păciui] 1-2 Împăcare (1-2). 3-6 Pacificare (1-4).

păcĭuíre f. Vechĭ. Acord, învoĭală.

Sinonime

PĂCIUIRE s. v. astâmpăr, calm, împăcare, liniște, odihnă, pace, pacificare, repaus, tihnă.

păciuire s. v. ASTÎMPĂR. CALM. ÎMPĂCARE. LINIȘTE. ODIHNĂ. PACE. PACIFICARE. REPAUS. TIHNĂ.

Intrare: păciuire
păciuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păciuire
  • păciuirea
plural
  • păciuiri
  • păciuirile
genitiv-dativ singular
  • păciuiri
  • păciuirii
plural
  • păciuiri
  • păciuirilor
vocativ singular
plural