opțiuni
  • info

5 definiții pentru oțetar (persoană)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OȚETAR, (1, 3) oțetari, s. m., (2) oțetare, s. n. 1. S. m. (Înv.) Persoană care fabrică sau vinde oțet. 2. S. n. Mic serviciu de masă alcătuit din sticluțe în care se pun oțet și untdelemn. 3. S. m. Arbore cu frunze compuse, alterne, cu flori galbene-verzui și cu fructe roșii-purpurii, ale cărui frunze și scoarță, bogate în tanin, se folosesc în tăbăcărie, iar fructele pot fi folosite la fabricarea oțetului (Rhus typhina). – Oțet + suf. -ar.

OȚETAR, (1, 3) oțetari, s. m., (2) oțetare, s. n. 1. S. m. (Înv.) Persoană care fabrică sau vinde oțet. 2. S. n. Mic serviciu de masă alcătuit din sticluțe în care se pun oțet și untdelemn. 3. S. m. Arbore cu frunze compuse, alterne, cu flori galbene-verzui și cu fructe roșii-purpurii, ale cărui frunze și scoarță, bogate în tanin, se folosesc în tăbăcărie, iar fructele pot fi folosite la fabricarea oțetului (Rhus typhina). – Oțet + suf. -ar.

oțetar1 sm [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i / E: oțet + -ar] (Iuz) 1-2 Persoană care (fabrică sau) vinde oțet.

OȚETAR1, oțetari, s. m. (Rar) Persoană care fabrică sau vinde oțet.

oțetar m. 1. fabricant sau vânzător de oțet; 2. arbore ce se cultivă ca plantă decorativă, cu fructe mici roșii-purpurii având un gust acricios (Rhus typhina).

oțetár m. (d. oțet; bg. ocetar). Fabricant orĭ vînzător de oțet. Un arbore originar din America de nord și ale căruĭ fructe îs niște drupe purpuriĭ conice de un gust acrișor (rhus týphina). S. n., pl. e. Șip de ținut oțetu la masă (și tot serviciu la un loc cu șipu de untdelemn).

Intrare: oțetar (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oțetar
  • oțetarul
  • oțetaru‑
plural
  • oțetari
  • oțetarii
genitiv-dativ singular
  • oțetar
  • oțetarului
plural
  • oțetari
  • oțetarilor
vocativ singular
  • oțetarule
  • oțetare
plural
  • oțetarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oțetar, oțetarisubstantiv masculin

  • 1. învechit Persoană care fabrică sau vinde oțet. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Oțet + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.