2 definiții pentru oștări

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

oștări vt [At: VICIU, GL. / Pzi: ~resc / E: nct] (Reg) A bombăni.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

oștări, oștăresc, vb. IV (reg.) a bombăni, a întoarce vorba.

Intrare: oștări
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oștări
  • oștărire
  • oștărit
  • oștăritu‑
  • oștărind
  • oștărindu‑
singular plural
  • oștărește
  • oștăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oștăresc
(să)
  • oștăresc
  • oștăream
  • oștării
  • oștărisem
a II-a (tu)
  • oștărești
(să)
  • oștărești
  • oștăreai
  • oștăriși
  • oștăriseși
a III-a (el, ea)
  • oștărește
(să)
  • oștărească
  • oștărea
  • oștări
  • oștărise
plural I (noi)
  • oștărim
(să)
  • oștărim
  • oștăream
  • oștărirăm
  • oștăriserăm
  • oștărisem
a II-a (voi)
  • oștăriți
(să)
  • oștăriți
  • oștăreați
  • oștărirăți
  • oștăriserăți
  • oștăriseți
a III-a (ei, ele)
  • oștăresc
(să)
  • oștărească
  • oștăreau
  • oștări
  • oștăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)