2 definiții pentru otincire
Explicative DEX
otincire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: otinci1] (Rar) Obosire.
Arhaisme și regionalisme
otinci, otincesc, vb. IV (reg.) 1. a lega firele rupte de natra războiului. 2. a lega strâns cu otincul. 3. a urni cu o pârghie. 4. a pune o greutate mai mare pe cel mai puternic.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: otincire
otincire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||