5 definiții pentru orând

Explicative DEX

orând m. ursit: dacă tu vei fi orândul meu ISP. [V. orândă].

ORÎND sm. Ursit, cel orînduit de soartă: dacă tu vei fi ~ul meu, nu scap eu de tine nici tu de mine (ISP.) [orîndă].

ORÎNDĂ1 (pl. -înzi) sf. 1 Ursită, soartă, scrisă, destin: îl lăsară să se ducă unde îl va duce orînda lui (ISP.) 2 Maram. Trans. ORÎND: fetele din Transilvania... din care parte aud cel dintîiu cocoș cîntînd sau cel dintîiu cîne lătrînd, din acea parte cred ele că le va fi orînda (MAR.) [vsl. u r ę d i t i].

ORÎND, orînzi, s. m. (Popular, în credințele mistice) Bărbat ursit să devină soțul cuiva. Dacă tu vei fi orîndul meu, nu scap eu de tine, nici tu de mine. ISPIRESCU, L. 63.

orînd n., pl. urĭ (vsl. urendŭ, rînduĭală, d. rendŭ, rînd, ordine, grad, linie, soartă, natură; orondiĭe, ispravă. V. rînd). Vest. Rar. Ursită, destin, soartă, noroc, orînduĭală a soarteĭ. Persoană destinată de soartă (soț, soție): tu eștĭ orîndu mĭeŭ.

Intrare: orând
substantiv masculin (M5)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orând
  • orândul
  • orându‑
plural
  • orânzi
  • orânzii
genitiv-dativ singular
  • orând
  • orândului
plural
  • orânzi
  • orânzilor
vocativ singular
  • orândule
  • orânde
plural
  • orânzilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

orând, orânzisubstantiv masculin

  • 1. popular (În credințele mistice) Bărbat ursit să devină soțul cuiva. DLRLC
    • format_quote Dacă tu vei fi orîndul meu, nu scap eu de tine, nici tu de mine. ISPIRESCU, L. 63. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.