2 definiții pentru ori (s.f.pl.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORI3 s. f. pl. (Mold., Transilv.; numai în expr.) A-și veni în ori = a se reculege, a reveni la starea obișnuită, a-și veni în fire. Ticăitul monah își venise în ori din spaima, ce îndurase. SADOVEANU, F. J. 421. Nu dădu Ilenei cîteva zile nimic de lucru, că doară era obosită de cale, și o lăsă pînă-și va veni în ori. RETEGANUL, P. I 53.

mâzgoare sf [At: COMAN, GL. / V: muscoare / Pl: ~ori / E: mâzgă + -oare] (Reg; mpl) 1 Murdărie. 2 (Spc) Materie cleioasă, mucoasă.

Intrare: ori (s.f.pl.)
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • ori
  • orile
genitiv-dativ singular
plural
  • ori
  • orilor
vocativ singular
plural

ori (s.f.pl.)

  • 1. Moldova Transilvania expresie A-și veni în ori = a se reculege, a reveni la starea obișnuită, a-și veni în fire.
    surse: DLRLC sinonime: reculege attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ticăitul monah își venise în ori din spaima ce îndurase. SADOVEANU, F. J. 421.
      surse: DLRLC
    • Nu dădu Ilenei cîteva zile nimic de lucru, că doară era obosită de cale, și o lăsă pînă-și va veni în ori. RETEGANUL, P. I 53.
      surse: DLRLC

etimologie: