2 definiții pentru orbitare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORBITA vb. intr. a gravita, a se învârti pe o anumită orbită. (< fr. orbiter)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
orbita vb., ind. prez. 3 sg. și pl. orbitează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: orbitare
orbitare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) Surse flexiune: MDN '08 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||