11 definiții pentru ochet (inel)
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OCHET, ocheți, s. m. Inel metalic care întărește o gaură făcută într-o pânză de navă, într-o foaie de cort etc. pentru a nu se destrăma. ♦ (Reg.) Ochi1 (II4). [Var.: ocheț, ochete s. m.] – Ochi1 + suf. -eț.
OCHETE s. m. v. ochet.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de Adriana Stoian
- acțiuni
OCHEȚ s. m. v. ochet.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de Adriana Stoian
- acțiuni
OCHETE s. m. v. ocheț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
OCHEȚ, ocheți, s. m. Inel metalic care întărește o gaură făcută într-o pânză de navă, într-o foaie de cort etc. pentru a nu se destrăma. ♦ (Reg.) Ochi1 (II 4). [Var.: ochete s. m.] – Ochi1 + suf. -eț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
OCHETE, ocheți, s. m. Inel metalic care întărește o gaură anume făcută într-o pînză de navă, într-o foaie de cort etc., înlocuind tivitura găurii, și prin care se poate introduce sau lega o frînghie subțire. ♦ (Regional) Ochi1 (II 4). Își spînzură cuțitul la spate, într-un ochete de la brăcinarul nădragilor. GALACTION, O. I 299.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OCHEȚ ~i m. Inel metalic fixat pe marginea unei găuri făcute într-o foaie de cort, într-o pânză de navă etc. pentru a nu se destrăma. [Var. ochețe] /ochi + suf. ~eț
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ochet s. m., pl. ocheți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ochet (inel întăritor) s. m., pl. ocheți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
ochete (tehn.) s. m., pl. ocheți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ocheț (nav.) s. m., pl. ocheți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ochet, ochețisubstantiv masculin
- 1. Inel metalic care întărește o gaură făcută într-o pânză de navă, într-o foaie de cort etc. pentru a nu se destrăma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Ochi + sufix -eț. DEX '09 DEX '98