3 definiții pentru oceit ociit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

oceit, ~ă a [At: VARLAAM, C. 13 / V: (reg) ociit[1] / Pl: ~iți, ~e / E: ocei] (Îrg) Desperat. modificată

  1. În original, greșit tipărit: occiit (judecând după referința încrucișată a variantei de față, dar și după ordonarea alfabetică a acesteia) — LauraGellner

OCEIT adj. (Mold., ȚR) Descurajat, deznădăjduit, desperat. A: Sîmt oceiți și părăsiți de toată nedeajdea. VARLAAM. De toate era oceiți și nu le mai rămasă altă nemică. DOSOFTEI, VS. B: Cela ce slujaște celui oceit și lepădat, pentru singură porunca lui Dumnezeu face aceaea. ALB., 60r; cf. LEX. 1683, 77v. Etimologie: ocei. Vezi și oceaianie, ocei, oceință.

Intrare: oceit
oceit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ociit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.