4 definiții pentru ocăire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OCĂI, pers. 3 ocăie, vb. IV. Intranz. (Rar) A măcăi. – Formație onomatopeică.
A OCĂI pers.3 ~iește intranz. rar (despre rațe) A scoate sunete stridente, scurte și repetate, caracteristice speciei; a face „oac-oac”. /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ocăi vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. ocăie
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OCĂI vb. v. măcăi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: ocăire
ocăire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ocăiverb
- 1. Măcăi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: măcăi
- Atunci două rațe grase, pîntecoase, trecură ocăind deasupra capului meu. GANE, N. II 182. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.