4 definiții pentru ocăire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OCĂÍ, pers. 3 ócăie, vb. IV. Intranz. (Rar) A măcăi. – Formație onomatopeică.

A OCĂÍ pers.3 ~iéște intranz. rar (despre rațe) A scoate sunete stridente, scurte și repetate, caracteristice speciei; a face „oac-oac”. /Onomat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ocăí vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. ócăie


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: ocăire
ocăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocăire
  • ocăirea
plural
  • ocăiri
  • ocăirile
genitiv-dativ singular
  • ocăiri
  • ocăirii
plural
  • ocăiri
  • ocăirilor
vocativ singular
plural

ocăi

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Atunci două rațe grase, pîntecoase, trecură ocăind deasupra capului meu. GANE, N. II 182.
      surse: DLRLC

etimologie: