O definiție pentru obstrucționare

Ortografice DOOM

obstrucționare s. f., pl. obstrucționări

Intrare: obstrucționare
obstrucționare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obstrucționare
  • obstrucționarea
plural
  • obstrucționări
  • obstrucționările
genitiv-dativ singular
  • obstrucționări
  • obstrucționării
plural
  • obstrucționări
  • obstrucționărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

obstrucționa, obstrucționezverb

  • 1. reflexiv medicină (Despre lumenul organelor tubulare) A suferi o obstrucție. DEX '09 DN
  • 2. intranzitiv A face obstrucție la... DEX '09 DEX '98 DN DCR2
    • format_quote Cine obstrucționează dezbaterea televizată a Raportului Comisiei Apartamentul? Expr. Mag. 25/95 p. 2. DCR2
  • 3. tranzitiv (La fotbal, handbal etc.) A împiedica pe atacantul advers să ajungă la minge, fără a juca. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    sinonime: împiedica
etimologie:
  • de la obstrucție DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.