4 definiții pentru oștenire
Explicative DEX
oștenire sf [At: CANTEMIR, HR. 80 / Pl: ~ri / E: oștean] (Înv) 1 Știință militară. 2 Luptă.
OȘTENIE, OȘTENIRE sf. 🎖️ Ostășie, militărie, meseria de oștean; arta războiului: după alalte nenumărate pete ce avea, și învățătura oștenirii au schimbat-o în giocuri și în măscăriciuni (CANT.); Rîmlenii... lua a zece din oameni tineri... și pre aceia îi punea de învăța oștenia ca în scoale (N.-COST.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
Sinonime
OȘTENIRE s. v. conflict, război.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
oștenire s. v. CONFLICT. RĂZBOI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: oștenire
oștenire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||