O definiție pentru nămire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂMI vb. IV v. năimi.

Intrare: nămire
nămire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nămire
  • nămirea
plural
  • nămiri
  • nămirile
genitiv-dativ singular
  • nămiri
  • nămirii
plural
  • nămiri
  • nămirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năimi, năimescverb

învechit popular
  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) angaja, a (se) tocmi pentru o muncă plătită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să se știe că năimesc cărăuși să-mi care averea la locurile mele. SADOVEANU, F. J. 93. DLRLC
    • format_quote A pornit înspre piaț, ca să năimească pe cineva și să-i aducă șatra în tîrg. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, V. M. 88. DLRLC
    • format_quote Au năimit pe un om... să meargă să vestească tatălui său. DRĂGHICI, R. 6. DLRLC
    • format_quote Ca să nu mor de foame, m-am năimit și am slujit șapte ani. ȚICHINDEAL, F. 463. DLRLC
  • 2. tranzitiv Arenda, închiria. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Năimim amîndoi pășuni pentru oile noastre în aceeași parte de țară. SADOVEANU, N. F. 38. DLRLC
etimologie:
  • năiem (învechit „chirie” din limba slavă (veche)). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.