opțiuni
6 definiții pentru nutritor

Explicative DEX

nutritor, ~oare [At: HELIADE, O. II, 64 / Pl: ~i, ~oare / E: nutri + -tor] 1-2 a (Înv) Nutritiv (1-2). 3 sf (Rar) Doică. 4 smf (Rar) Susținător al unei familii.

*NUTRITOR adj. verb. NUTRI. Hrănitor, care nutrește.

Sinonime

NUTRITOR adj. v. consistent, hrănitor, nutritiv, sățios, suculent.

nutritor adj. v. CONSISTENT. HRĂNITOR. NUTRITIV. SĂȚIOS. SUCULENT.

Arhaisme și regionalisme

nutritor, nutritoare, adj., s.m. și f. (înv.) 1. (adj.) nutritiv. 2. (s.m.) susținător de familie. 3. (s.f.) doică, bonă, dădacă, nursă.

Tezaur

NUTRITOR, -OARE adj., subst. 1. adj. (Învechit) Nutritiv (1). cf. stamati, d., pontbriant, D., BARCIANU, v., LM, ALEXI, W. 2. s. f. (Rar) Doică. Bunele, mamele, nutritoarele... leagănă pruncii și-i întrețin pînă adorm spuindu-le tradițiunile. heliade, o. ii, 64, cf. pontbriant, d., barcianu, v. Nutritoarele... înseamnă fruntea pruncului. marian, na. 94, cf. alexi, w. 3. s. m. (Rar) Susținător (al unei familii). cf. BARCIANU, v., ALEXI, W. – pl.: nutritori, -oare. – Nutri + suf. -tor.

Intrare: nutritor
nutritor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nutritor
  • nutritorul
  • nutritoru‑
  • nutritoare
  • nutritoarea
plural
  • nutritori
  • nutritorii
  • nutritoare
  • nutritoarele
genitiv-dativ singular
  • nutritor
  • nutritorului
  • nutritoare
  • nutritoarei
plural
  • nutritori
  • nutritorilor
  • nutritoare
  • nutritoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)