8 definiții pentru nomenclaturist


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NOMENCLATURÍST, -Ă, nomenclaturiști, -iste, s. m. și f. Persoană care face parte din nomenclatură. – Nomenclatură + suf. -ist.

NOMENCLATURÍST, - s. m. f. cel care face parte din nomenclatură (3). (< nomenclatură + -ist)

nomenclaturíst s. m., adj. (pol.) Care aparține nomenclaturii ◊ „Am combătut și vom combate [...] metodele nomenclaturiste de marginalizare a oamenilor, de înăbușire a destinelor pe bază de dosare nejudecate sau neexaminate public.” R.l. 12 V 90 p. 3. ◊ „Interesul foștilor nomenclaturiști este triplu: de a-și menține (recâștiga) privilegiile; de a frâna ori stopa reformele [...] și de a evita tragerea lor la răspundere pentru abuzurile săvârșite în trecut.” R.lit. 30 VIII 90 p. 2. ◊ „Diferența dintre noii nomenklaturiști și buticari este că nomenklatura nu parvine pe o cale economică, ci pe una politică.” R.lit. 18 VIII 91 p. 2. ◊ „În ultima decadă a lunii mai, la Băile Herculane a fost prezent pentru câteva zile tov. Ilie Verdeț, președintele PSM. Nomenclaturistul de frunte nu a poposit întâmplător în Valea Cernei.” R.l. 4 VI 93 p. 9; v. și Cotid. 18 III 92 p. 3, R.lit. 1420 X 92 p. 14, Cotid. 18 III 93 p. 2, R.lit. 35/95 p. 16; v. și nomenclatură, perestroichist, rezistent, securist [scris și nomenklaturist] (din nomenclatură + -ist)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*nomenclaturíst s. m., pl. nomenclaturíști

nomenclaturíst s. m., pl. nomenclaturíști

*nomenclaturístă s. f., g.-d. art. nomenclaturístei; pl. nomenclaturíste

nomenclaturístă s. f., pl. nomenclaturíste


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NOMENCLATURÍST s. v. activist.

Intrare: nomenclaturist
nomenclaturist substantiv masculin
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nomenclaturist
  • nomenclaturistul
  • nomenclaturistu‑
plural
  • nomenclaturiști
  • nomenclaturiștii
genitiv-dativ singular
  • nomenclaturist
  • nomenclaturistului
plural
  • nomenclaturiști
  • nomenclaturiștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)