5 definiții pentru neînvățat
Explicative DEX
neînvățat a. 1. lipsit de învățătură; 2. nedeprins: neînvățat cu nevoia; 3. nedresat: cal neînvățat.
neînvățát, -ă adj. Fără învățătură, fără exercițiŭ, nedeprins, incult.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVĂȚAT I. adj. p. ÎNVAȚA. 1 Deprins, obicinuit; dresat: cînd iaste omul ~ într’acest meșterșug a furtușagului (PRV.-LP.): cela ce va fura o... pasăre, pînă nu va fi ~, acela să nu aibă nice o certare (PRV.-MB.) ¶ 2 Care a învățat multă carte, care are cunoștințe adînci: un om ~ ¶ ¶ C. NEÎNVĂȚAT: porunci și aduse din herghelie doi armăsari neînvățați: (P): omul cît trăește învăță, și tot moare neînvățat (PANN). II. sm. 📖 Cel ce a învățat multă carte, care are cunoștințe adînci, savant.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Sinonime
NEÎNVĂȚAT adj., s. v. incult.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NEÎNVĂȚAT adj., s. ignorant, incult, necultivat, neinstruit, prost, simplu, (livr.) agramat, ignar, (înv.) gros, neabețedat. (Un om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||