3 definiții pentru neîncontenit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

neîncontenit, ~ă [At: MUMULEANU, C. 2/12 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + în- + contenit cf încontinuu] (Înv) 1 a Necontenit (1). 2 av Întruna.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEÎNCONTENIT adj. v. continuu, etern, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, nesfârșit, permanent, perpetuu, veșnic.

neîncontenit adj. v. CONTINUU. ETERN. NECONTENIT. NECURMAT. NEÎNCETAT. NEÎNTRERUPT. NESFÎRȘIT. PERMANENT. PERPETUU. VEȘNIC.

Intrare: neîncontenit
neîncontenit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neîncontenit
  • neîncontenitul
  • neîncontenitu‑
  • neînconteni
  • neîncontenita
plural
  • neînconteniți
  • neînconteniții
  • neîncontenite
  • neîncontenitele
genitiv-dativ singular
  • neîncontenit
  • neîncontenitului
  • neîncontenite
  • neîncontenitei
plural
  • neînconteniți
  • neînconteniților
  • neîncontenite
  • neîncontenitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)