10 definiții pentru neajuns (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
neajuns2, ~ă a [At: CORESI, EV. 424 / P: ne-a~ / V: (îrg) ~giuns / Pl: ~nși, ~e / E: ne- +ajuns] (Asr) 1 Care nu poate fi ajuns. 2 Care nu poate fi egalat. 3 Excepțional. 4 (Înv; șîs ~ cu mintea) Neînțeles2. 5 (Îvp) Care are o stare materială proastă Si: sărac. 6 (Îvp; șîs ~ de minte, ~ la minte,~ de cap) Care nu are judecată matură. 7 (Pex) Prost. 8 Zăpăcit. 9 Greșit. 10 Incompetent. 11 (Înv) Insuficient. 12 (Înv) Incomplet.
NEAJUNS 2, -Ă, neajunși, -se, adj. (Rar) 1. Care nu a ajuns încă la destinație sau într-un anumit punct; care nu a atins o anumită limită sau stare. Se porni iar înainte pe fugă, ca să n-o prindă noaptea neajunsă. VISSARION, B. 171. ♦ (Rar) Care nu poate fi ajuns, care nu poate fi atins de nimeni. Rămîne-va ș-aceasta, vechea Mekă neajunsă? MACEDONSKI, O. I 231. 2. (Popular) Lipsit de mijloace materiale; nevoiaș, sărac. Intră într-o împărăție cu oameni neajunși și scăpătați. ȘEZ. IX 118. ♦ (Adesea urmat de determinarea «de (sau la) minte») Lipsit de judecată matură, cu mintea necoaptă. Ah! neajunsă omenire deșartă, Încă firea te rabdă, te iartă! BUDAI-DELEANU, Ț. 132. Ba sînt [fete] multe și mărunte Și neajunse de minte. ȘEZ. I 144.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEAJUNS2, -Ă, neajunși, -se, adj. (Rar) 1. Care nu a ajuns încă la destinație sau într-un anumit punct. ♦ Care nu poate fi ajuns sau atins de nimeni. 2. (Pop.) Lipsit de mijloace materiale; sărac. ♦ Lipsit de judecată matură. – Din ne- + ajuns.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
NEAJUNS1 ~să (~și, ~se): ~ de cap (sau de minte) care nu are judecată sănătoasă; prost. [Sil. ne-a-] /ne- + ajuns
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
neagiuns2, ~ă a vz neajuns2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AJUNS I. adj. 1 p. AJUNGE ¶¶ contr. NEAJUNS ¶ 2 Răzbit, biruit, doborît: ~ de osteneala drumului, puse și el capul jos (ISP.) ¶ 3 Înțeles, învoit: iară Grigorie-Vodă, fiind și el ~ în cărți cu craiul (N. COST.) ¶ 4 ~ de (sau la) cap, ~ de (sau la) minte, deștept, isteț, priceput: era mai isteț, mai priceput și mai ~ de cap decît toți (ȘEZ.); Titirezul era mic la statură, dară ~ la cap (SB.); era om de treabă și agiuns la minte (LET.). II. AJUNS (pl. -suri) sn. 1 Faptul de a ajunge: bun ~! sau bun ~ul! urare de bună sosire unui oaspe, unui călător: – Bun ~ul, vere! – Bună să-ți fie inima! (RET.) ¶ 2 De ~, în de ~, loc. adv. Destul: laptele ce deteră oile fu de ~ pentru amîndoi, și încă și rămase (ISP.); de aci, Mold. de ~ și de rămas sau de ~ și de ’ntrecut, mai mult decît trebue, în belșug, cu prisos: de-ale gurii ne dă Cel-de-sus, de ~ și de rămas (VLAH.): lemne, slavă Domnului, sînt de ~ și de ’ntrecut în pădure (CRG.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NEAJUNS adj. v. incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, unic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NEAJUNS adj., s. v. calic, necăjit, nevoiaș, sărac, sărman.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
neajuns adj. v. INCOMPARABIL. INEGALABIL. NEASEMĂNAT. NEASEMUIT. NECOMPARABIL. NEEGALABIL. NEÎNTRECUT. UNIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
neajuns adj., s. v. CALIC. NECĂJIT. NEVOIAȘ. SĂRAC. SĂRMAN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: ne-a-juns
adjectiv (A4) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
neajuns, neajunsăadjectiv
- 1. Care nu a ajuns încă la destinație sau într-un anumit punct; care nu a atins o anumită limită sau stare. DLRLC DLRM
- Se porni iar înainte pe fugă, ca să n-o prindă noaptea neajunsă. VISSARION, B. 171. DLRLC
- 1.1. Care nu poate fi ajuns, care nu poate fi atins de nimeni. DLRLC DLRM
- Rămîne-va ș-aceasta, vechea Mekă neajunsă? MACEDONSKI, O. I 231. DLRLC
-
-
-
- Intră într-o împărăție cu oameni neajunși și scăpătați. ȘEZ. IX 118. DLRLC
- 2.1. Lipsit de judecată matură, cu mintea necoaptă. DLRLC DLRMsinonime: prost
- Ah! neajunsă omenire deșartă, Încă firea te rabdă, te iartă! BUDAI-DELEANU, Ț. 132. DLRLC
- Ba sînt [fete] multe și mărunte Și neajunse de minte. ȘEZ. I 144. DLRLC
-
-
etimologie:
- ne- + ajuns DLRM