măscări² vr [At: DLR / Pzi: ~resc / E: mască¹ + -ări cf măscară] (Înv) A se masca¹.

măscări³ vr [At: VICIU, GL. / Pzi: 3 ~rește / E: nct] (Reg) A se surpa.

măscărĭ f. pl. (d. mascara). Mold. Est. Mascarale, vorbe obscene. – Vechĭ și măscăriĭ, povestirĭ obscene.

măscări¹ vb. IV. I 1 tr. (înv. și pop.; compl. indică mai ales oameni) v. Afurisi. Blestema. Drăcui. Înjura. Ocărî. Sataniza. 2 tr. (înv. și reg.; compl. indică oameni) v. Batjocori. Ridiculiza. Zeflemisi. 3 tr., intr., refl. recipr., (înv.; compl. sau sub. indică oameni) v. Bârfi. Blama. Calomnia. Cleveti. Defăima. Denigra. Detracta. Discredita. Infama. Ponegri. Șopti. Vitupera. II fig. 1 refl. (înv. și pop.; despre lucruri, obiecte, încăperi etc.) v. Înnegri. Jegoși. Macula. Mânji. Murdări. Păta. 2 tr. (înv. și pop.; compl. indică lucruri sau locuri considerate sfinte) v. Batjocori. Întina. Necinsti. Pângări. Profana. Viola. 3 tr. (pop. și fam.; compl. indică cuvinte, limba, scrierea etc.) v. Deforma. Denatura. Masacra. Scâlcia. Schimonosi. Schingiui. Stâlci. Strica. Tortura.