4 definiții pentru mărșuli

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mărșuli vi [At: FOLC. TRANSILV. II, 290 / Pzi: ~lesc / E: pbl ctm mărșui + mărșălui] (Trs) A mărșălui (1).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MĂRȘULI vb. v. mărșălui, mărșui.

mărșuli vb. v. MĂRȘĂLUI. MĂRȘUI.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂRȘULÍ vb. IV. Intranz. (Prin sud-estul Transilv.) A mărșălui. Trupa mârșulește. FOLC. TRANSILV. II, 290. - Prez. ind.: mărșulesc. Probabil contaminare între mărșui și mărșălui.

Intrare: mărșuli
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mărșuli
  • mărșulire
  • mărșulit
  • mărșulitu‑
  • mărșulind
  • mărșulindu‑
singular plural
  • mărșulește
  • mărșuliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mărșulesc
(să)
  • mărșulesc
  • mărșuleam
  • mărșulii
  • mărșulisem
a II-a (tu)
  • mărșulești
(să)
  • mărșulești
  • mărșuleai
  • mărșuliși
  • mărșuliseși
a III-a (el, ea)
  • mărșulește
(să)
  • mărșulească
  • mărșulea
  • mărșuli
  • mărșulise
plural I (noi)
  • mărșulim
(să)
  • mărșulim
  • mărșuleam
  • mărșulirăm
  • mărșuliserăm
  • mărșulisem
a II-a (voi)
  • mărșuliți
(să)
  • mărșuliți
  • mărșuleați
  • mărșulirăți
  • mărșuliserăți
  • mărșuliseți
a III-a (ei, ele)
  • mărșulesc
(să)
  • mărșulească
  • mărșuleau
  • mărșuli
  • mărșuliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)