3 definiții pentru mărgăritări

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mărgăritări vi [At: CARDAȘ, C. P. 62 / Pzi: 3 ~rește / E: mărgăritar] (Mol; d. iarbă) A face flori ca mărgăritarul (8) Si: (reg) a mărgăriti.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mărgăriti (și mărgăritări), pers. 3 sg. mărgăritește, vb. IV (reg.; despre iarbă) a face flori ca mărgăritarul.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂRGĂRITĂRI vb. IV. I n t r a n z. (Prin Mold. ; despre iarbă) A face flori ca mărgăritarul (II 1); (prin Munt. și Olt.) a mărgăriti. Undi iarba crește, În patru se-mpletește Și-n vîrf mărgăritărește. CARDAȘ, C. P. 62, cf. 46. - Prez. ind. pers. 3: mărgăritărește. – V. mărgăritar.

Intrare: mărgăritări
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mărgăritări
  • mărgăritărire
  • mărgăritărit
  • mărgărităritu‑
  • mărgăritărind
  • mărgăritărindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • mărgăritărește
(să)
  • mărgăritărească
  • mărgăritărea
  • mărgăritări
  • mărgăritărise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • mărgărităresc
(să)
  • mărgăritărească
  • mărgărităreau
  • mărgăritări
  • mărgărităriseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)