MĂRGĂRITĂRI vb. IV. I n t r a n z. (Prin Mold. ; despre iarbă) A face flori ca mărgăritarul (II 1); (prin Munt. și Olt.) a mărgăriti. Undi iarba crește, În patru se-mpletește Și-n vîrf mărgăritărește. CARDAȘ, C. P. 62, cf. 46. - Prez. ind. pers. 3: mărgăritărește. – V. mărgăritar.