O definiție pentru măniere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mănia v vz mânia
Intrare: măniere
măniere infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
mânia, mâniiverb
- 1. A se lăsa ori a fi cuprins de mânie, a se supăra foarte tare, a-și ieși din fire, a se înfuria. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se mînia foc cînd scripcarul Dadaci... îi aducea sara cîte doi-trei puișori. CAMILAR, N. I 31. DLRLC
- De mă mai necăjești așa, bădie, să știi că mă mînii foc. HOGAȘ, M. N. 24. DLRLC
- Ci numai nu te mînia, Ci stai cu binișorul. EMINESCU, O. I 174. DLRLC
- Boierul se mînie pe soția sa. ISPIRESCU, L. 69. DLRLC
- Se mînie văcarul pre sat; satul nu știe nimic. NEGRUZZI, S. I 250. DLRLC
- Se mînie foarte de înșelăciunea... împărătească. BĂLCESCU, O. II 270. DLRLC
- Cele auzite l-au mâniat. DEX '09 DEX '98
-
- comentariu Prezent indicativ și: mâniu. DLRLC
etimologie:
- mânie DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.