6 definiții pentru măltărui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

măltărui vt [At: ALR I, 1677/347 / Pzi: ~esc, 3 măltăruie / E: maltăr + -ui] (Mar) A tencui.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

măltărui, măltăruiesc, vb. tranz. – (reg.) A tencui (pereții casei); a văcăli. – Din maltăr „mortar” + suf. -ui (MDA).

măltărui, măltăruiesc, vb. tranz. – A tencui (pereții casei); a văcăli. – Din maltăr „mortar” + -ui.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂLTĂRUÍ vb. IV. Tranz. (Prin Maram.) A tencui. Cf. ALR I 1 677/347, ALR II/I h 240/353. - Prez. ind.: măltăruiesc; pers. 3 și: măltăruie (ALR I 1 677/347). – Maltăr + suf. -ui.

Intrare: măltărui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • măltărui
  • măltăruire
  • măltăruit
  • măltăruitu‑
  • măltăruind
  • măltăruindu‑
singular plural
  • măltăruiește
  • măltăruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • măltăruiesc
(să)
  • măltăruiesc
  • măltăruiam
  • măltăruii
  • măltăruisem
a II-a (tu)
  • măltăruiești
(să)
  • măltăruiești
  • măltăruiai
  • măltăruiși
  • măltăruiseși
a III-a (el, ea)
  • măltăruiește
(să)
  • măltăruiască
  • măltăruia
  • măltărui
  • măltăruise
plural I (noi)
  • măltăruim
(să)
  • măltăruim
  • măltăruiam
  • măltăruirăm
  • măltăruiserăm
  • măltăruisem
a II-a (voi)
  • măltăruiți
(să)
  • măltăruiți
  • măltăruiați
  • măltăruirăți
  • măltăruiserăți
  • măltăruiseți
a III-a (ei, ele)
  • măltăruiesc
(să)
  • măltăruiască
  • măltăruiau
  • măltărui
  • măltăruiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)