măjărie sf [At: (a. 1771) ap. TDRG / V: măză~, măger~ / Pl: ~ii / E: măjar¹ + -ie] (Înv; Mol) 1 Negustorie cu pește. 2 Măjărit (3).

măjăríe f. (d. măjar). Mold. Vechĭ. Negustorie de pește. Măjărit.

măgerie sf vz măjărie

măzărie sf vz măjărie

MĂJĂRIE s. v. măjărit.

măjărie s. v. MĂJĂRIT.

MĂJĂRÍE s. f. (Învechit, mai ales în Mold.) 1.Negustorie cu pește. Vînzarea de pește, ce să zice la moldoveni măjărie (a.1771). ap. TDRG, cf. CIHAC, II, 513, DDRF, MÎNDRESCU, UNG. 88. 2. Măjărit (2). 6 bani măzărie ot Galați de pe peștele proaspăt ce vine pe apă la schela Galaților (a. 1 776). URICARIUL, XIX, 381, cf. N. A. BOGDAN, C. M. 68. Venitul măgeriei din vînzarea peștelui sarat și proaspăt care vine pe Dunăre cu caicele (a. 1 795). URICARIUL, IV, 70/4, cf. CAT. MAN. I, 3. - Pl.: măjârii. – Și: măzărie, măgeríe s. f. – Măjar¹ + suf. -ie.

MĂGERIE s. f. v. măjărie.

MĂZĂRIE s. f. v. măjărie.