12 definiții pentru musul

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

musul sn [At: (a. 1715). ap. TDRG / Pl: ~uri / E: tc Musul] (Înv) Muselină.

musul n. muselină: musuluri de Rumeli FIL. [Turc. MOSUL].

museli sf [At: (a. 1754) IORGA, S. D. XII, 68 / V: muselin sn, muslin sn, ~sulim sn, (îrg) moșalim sn, ~sulin sn, mușulin sn, (înv) ~sul~ / Pl: ~ne / E: pn muslin, tc muslin, fr mousseline, it mussoline] 1 Țesătură de bumbac sau de mătase, foarte fină, subțire și străvezie. 2 Stofă de lână foarte fină și subțire Si: tulpan. 3-4 (Lpl) Varietăți de muselină (1-2) Si: (gmr) mul2, (înv) musul.

*muselínă f., pl. e (fr. mousseline, d. it. mussolina și mussolino, dim. d. mússolo, muselină, turc. ar. mosuli, d. Mosúl, un oraș din Mesopotamia; engl. [d. fr.] muslin). Un fel de pînză foarte supțire de bumbac, de lînă saŭ de matasă. – Vechĭ mosul și musúl, pl. urĭ (turc. mosúl). În Trans. mușulin (ung. muselin).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

musul, musuluri, s.n. (înv.) pânză de bumbac foarte fină; stofă foarte subțire; muselină.

Intrare: musul
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • musul
  • musulul
  • musulu‑
plural
  • musuluri
  • musulurile
genitiv-dativ singular
  • musul
  • musulului
plural
  • musuluri
  • musulurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)